Situația de lucrări și factura de avans: când se naște TVA-ul

La o lucrare care se decontează pe etape — adică la aproape orice contract de construcții-montaj — momentul care declanșează totul nu este plata, ci situația de lucrări. Art. 281 alin. (7) din Codul fiscal o spune direct:

„Prestările de servicii care determină decontări sau plăţi succesive, cum sunt serviciile de construcţii-montaj, consultanţă, cercetare, expertiză şi alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situaţii de lucrări, rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, în funcţie de prevederile contractuale, la data acceptării acestora de către beneficiari."

Din acel moment curge termenul de emitere a facturii: până în ziua de 15 a lunii următoare (art. 319 alin. (16)). Iar de la data facturii curge termenul din e-Factura: 5 zile lucrătoare.

Avansul are propriul lui ceas, care pornește independent, la încasare.

Două ceasuri, nu unul

Al treilea rând merită citit de două ori. Art. 282 alin. (2) lit. a): exigibilitatea intervine „la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator". Cu alte cuvinte, dacă emiți factura devreme, TVA-ul devine exigibil devreme — chiar dacă lucrarea nu e gata și banii nu au venit. O factură „de rezervat lucrarea", emisă din amabilitate pentru client, mută obligația de TVA în luna curentă.

Situația de lucrări: două momente posibile, alege-l pe cel din contract

Textul de la art. 281 alin. (7) dă două variante și le leagă printr-un „după caz, în funcţie de prevederile contractuale":

1. data la care sunt emise situațiile de lucrări, rapoartele de lucru sau alte documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate;
2. data acceptării acestora de către beneficiari — dacă așa spune contractul.

Nu sunt două opțiuni pe care le alegi la sfârșit de lună, în funcție de cum îți convine cash-flow-ul. Sunt două regimuri, iar cel aplicabil se citește în contract. Practic:

• Contract fără clauză de acceptare — faptul generator este data emiterii situației de lucrări. Ai emis situația pe 28 martie: termenul de facturare expiră pe 15 aprilie, indiferent dacă beneficiarul o semnează abia în mai.
• Contract cu clauză de recepție/acceptare a situației de lucrări — faptul generator este data acceptării. Aici o clauză scrisă limpede te ajută real: îți mută termenul de facturare la momentul în care ai și confirmarea că lucrarea este acceptată.

Sfatul practic, care nu ține de fiscalitate, ci de bun-simț comercial: scrie în contract termenul în care beneficiarul trebuie să se pronunțe asupra situației de lucrări. Fără el, faptul generator poate rămâne suspendat la nesfârșit — și odată cu el, factura.

La finalul lucrării, acceptarea nu mai este o semnătură pe o situație, ci o procedură cu termene și cu o comisie — ce conține procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor și în câte zile trebuie convocată comisia sunt reguli de regulament, nu de contract.

Factura de avans nu este un tip aparte de document

Aceasta este o confuzie pe care o aduc cu ei mai ales cei care au lucrat în alte țări, iar vecina ei este confuzia cu proforma — un document care, spre deosebire de factura de avans, nu produce niciun efect fiscal: Factura proforma: documentul care nu există în Codul fiscal. În România nu există un tip separat de document pentru avans. Factura de avans este o factură obișnuită: același număr din serie, aceleași informații obligatorii de la art. 319 alin. (20), aceeași cotă de TVA. Ce o deosebește este ce se întâmplă cu ea la final.

Normele metodologice, la pct. 95 alin. (2), descriu regularizarea:

„Regularizarea facturilor emise de către furnizori/prestatori pentru avansuri sau în cazul emiterii de facturi parţiale pentru livrări de bunuri ori prestări de servicii se realizează prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea integrală a livrării de bunuri şi/sau prestării de servicii. Stornarea se poate face separat ori pe aceeaşi factură pe care se evidenţiază contravaloarea integrală a livrării de bunuri şi/sau prestării de servicii. Pe factura emisă se va face o referire la facturile de avans sau la facturile parţiale emise anterior (…), în conformitate cu prevederile art. 319 alin. (20) lit. r) din Codul fiscal."

Trei lucruri de reținut de aici:

• Stornarea se face la data emiterii facturii finale, nu mai devreme și nu la plată.
• Ai voie să alegi forma: fie o factură de stornare separată, fie stornarea evidențiată chiar pe factura finală.
• Referirea la facturile anterioare este obligatorie, nu opțională — este litera r) din lista informațiilor obligatorii.

Textul mai adaugă un caz util: nu se impune regularizarea de către beneficiarul care are obligația plății taxei conform art. 307 alin. (2)-(6), art. 308 sau art. 309 din Codul fiscal.

Ce înseamnă asta în e-Factura

Fiecare dintre documentele de mai sus este o factură și trece prin RO e-Factura, cu termenul de 5 zile lucrătoare de la emitere:

• factura de avans;
• factura parțială pentru o etapă de lucrări;
• factura de stornare a avansului, dacă o emiți separat;
• factura finală.

Nu există un „document intern" în lanțul acesta. Situația de lucrări în sine nu se trimite în e-Factura — ea este documentul care stabilește faptul generator, nu factura. Dar dacă folosești o factură centralizatoare pentru mai multe etape dintr-o lună, art. 319 alin. (17) cere ca toate documentele emise la data prestării să fie obligatoriu anexate la ea.

Ordinea corectă la o lucrare pe trei etape

Un exemplu concret, cu cifre rotunde și cota standard de 21% aplicabilă lucrărilor de construcții de la 1 august 2025.

Contract de 300.000 lei fără TVA, cu avans de 30% și decontare pe două situații de lucrări. Pozițiile pe care se face decontarea sunt cele din ofertă — cum se construiește ea și de ce regimul prețului se fixează acolo: devizul de lucrări, prețul estimativ și prețul forfetar.

1. 10 martie — încasezi avansul de 90.000 lei + TVA. Exigibilitate la data încasării (art. 282 alin. (2) lit. b)). Emiți factura de avans până pe 15 aprilie; o transmiți în e-Factura în 5 zile lucrătoare de la emitere.
2. 28 aprilie — emiți prima situație de lucrări, 120.000 lei. Faptul generator: 28 aprilie (sau data acceptării, dacă așa spune contractul). Facturezi până pe 15 mai.
3. 20 iunie — a doua situație de lucrări, 180.000 lei, lucrarea e terminată. Emiți factura finală, pe care stornezi avansul de 90.000 lei, sau emiți separat o factură de stornare. Pe factura finală faci trimitere la factura de avans și la factura parțială (litera r)).
4. Verifici că suma facturată net, după stornare, este 300.000 lei — nici mai mult, nici mai puțin.

Cinci greșeli care se plătesc

• Se emite factura la plată, nu la situația de lucrări. Termenul curge de la faptul generator, nu de la bani.
• Se ține factura în sertar până se semnează situația, deși contractul nu prevede acceptarea ca moment al prestării. Atunci faptul generator a fost data emiterii situației, iar termenul a curs fără tine.
• Se uită stornarea avansului și lucrarea apare facturată de două ori parțial.
• Lipsește trimiterea la facturile anterioare pe factura finală — informație obligatorie, litera r).
• Se emite o factură „de rezervare" înainte de orice lucrare și de orice încasare. TVA-ul devine exigibil la data emiterii.

Stare la 24 august 2026. Articolul redă starea legislației și nu înlocuiește consultanța fiscală. Momentul faptului generator la un contract concret depinde de clauzele acelui contract; verifică-le înainte de a stabili data facturii.

Ce poate și ce nu poate Zirko aici: pentru documentele românești, avansurile ies ca facturi obișnuite, exact cum cere legea, iar formatul RO_CIUS este generat și verificat față de schematronul oficial (e-Factura ANAF: cine este obligat și de la ce dată) — transmiterea prin SPV rămâne în sarcina ta, cu certificatul tău digital calificat. Ce funcționează astăzi: proiectele, pontajul, datele de bază și angajații — adică tocmai evidența din care se construiește o situație de lucrări.